She Drives Me Crazy

romanii sunt irezistibil de ... caraghiosi!
uite ce s-au - mai - gandit ei:
ca rasfiratii turisti straini (si romani... ei hai, si bucuresteni) aflati inexplicabil in bucuresti, tre' sa se bucure de toate frumusetile ei (capitalei) si pentru a nu rata ceva, le-a pus la dispozitie un autobuz cu un sofer imbracat ca un mire, doua taxatoare-foste controloare promovate la functia de nasa mare- si un dj vasile care se ocupa de partea audio a plimbarii... vba sa fie!
si hop s-asa hop s-asa, am plecat si ne-am minunat:
1. ca nicio creanga nu ne-a rup gura, nu ne-a scos ochii si nu ne-a luat scalpul;
2. ca catralioanele de cabluri nu ne-au decapitat, desi noi ne-am riscat viata s-am stat si-n picioare;
3. ca hurudcaiala nu ne-a aruncat din stomac, baldabac peste cap...
4. ca praful la 4 m e mai mult decat la sol
5. ca bucurestiul este mai scurt decat lung si mai lung decat scurt si ca
6. intr-o ore trasa de ... timp (pe principiul un km mergem, un km stam) bucurestiul s-a sfarsit...
si gata...
frumos, ce sa zic, pe alocuri.
altfel? un oras mic, murdar, haotic arhitectural si ... foarte trist.
Noroc cu englezoii care cantau ... ooouuuu ... cam ironici, nu?
catalinaaa...

cismigiu & co. ... ... & co...

cadouri delicioase

mie reclamele de la bomboanele raffaello sau merci mi se par slabe.
sentimentul de fericire trait de gagicile alea cand primesc cutiuta cu delicioase, mi se pare total neautentic. mimat, fortat.
si totusi el exista.
l-am trait si eu azi!
povestire:
acum cateva zile iar a fost ziua mea! mi-am dorit foarte mult sa primesc un trepied cadou de la cineva (nu de la Cineva anume)... de ex. colegii de la firma s-au gandit ca asta m-ar bucura, dar mi-au luat 0 palarie, o pereche de cercei cu pene rosii si un sirag de margele.
daca in loc de palarie ar fi fost basma, intram la idei (asssaaaaraaaa ti-am luat basmaaaa) ... deci fara trepied...
puteam sa mi-l cumpar singura, nu-i vorba, dar eu mi-am dorit asemenea cadou de ziua mea.
m-am consolat cu ideea ca vine craciunul in curand si poate am mai mult noroc.
in timpul acesta, un prieten, pe mess mi-a scris: ghici ce ti-am luat de ziua ta?
un prieten pe care-l vad o data sau nici macar o data in an.
un prieten cu care vorbesc rar si atunci pe mess.
un prieten care-ti e prieten mai bun decat crezi, decat pare, decat zice.
un prieten care chiar n-avea de ce sa-mi ia ceva de ziua mea ...
au mai trecut cateva zile si imi scrie pe mess: cand iti dau cadoul ca il plimb in masina?
m-am gandit c-or fi bomboane raffaello sau merci si se topesc de caldura si m-am grabit sa-l intalnesc.
azi m-am anuntat si am trecut pe la el pe la birou, ma astepta in fata sediului, langa masina cu o cutie mare in brate.... cu un trepied.
azi nu mai e ziua mea dar sunt foarte fericita pentru ca am trepied si (un) prieten care ma cunoaste asa de bine si s-a si gandit la mine.
"care" va doresc si voua - si trepied (daca nu aveti) si un asemenea prieten.
si acum sa continuam:
assssara ti-am luat cerceiiiiii ... tra la la la ... la la!

Marcus va ramane fara casa...

Numele sau este Marcus. Dar toata lumea il striga Marius ... Saptamana asta va ramane fara casa pentru ca parintii sai pleaca din Romania definitiv si micul pisoi roscat risca sa ramana singur .

Isi aduce singur toate lucrusoarele ( litiera, boluri pentru mancare, cusca-transportor etc... ) si promite sa nu deranjeze pe nimeni...

Deci ? Cineva ??

Contact : 0727.77.57.56

este ora 3 si 81, verde la culcare

toata lumea merge in (pas-alergator) spre platita parcare.
io stau la verde...
nu trec nici de-a dracu'!
ete asa!
infrunt sistemul!
daca ei "zice" sa trec, io stau... si stau frate la verde, cumintica pe trotuar, c-o ard asa mai andergaund .. sa nu stie sistemul ca-i incalc legea...

unii sunt foooaaarrtttte tupeisti si merg la culcare pe culoar-e (rosie) spre ceea ce ei numesc "teren viran", ...,
baiiii, minune mare c-au mai nimerit patul conjugal, dupa ditamai aventurare!

io-s mai mototoala,
ma lupt mai discret,
nu trec nici pe verde,
nici pe galben,
nici pe rosu,
pe nicio culoare,
eu nu trec...
eu raman!
ps.pe trotuar am vazut un pisic, vomitand.

la mormantul barbatului necunoscut

am 90 de ani si merg mai departe. sunt nascuta intr-un an bun pentru tara, sunt din generatia lui mihai. dar cui ii mai pasa cand s-a nascut regele, cum s-a bucurat tara atunci si cum celor nascuti in aceiasi zi cu el li s-a inlesnit mersul la scoala... asa cum a fost si cu mine.

acum stau pe bancuta pe care sotul meu - cu 10 ani mai tanar- a potrivit-o dupa lungimea oaselor lui, sa nu amorteasca atunci cand ma va onora cu prezenta.

cine s-ar fi gandit ca mi-o va lua inainte si acum stau eu pe bancuta potrivita pentru masura sa?...

la inmormantarea lui, a sotului meu adica, au venit bocitoare (???), printre ele: coafeza mea - hilde, femeia de la curatenie - maria - femei, unele stiute din vedere, vecine, altele nestiute... m-am mirat s-am intrebat:
cum de-s femeile astea multe aici? mi s-a raspuns: sunt logodnicele lui carora s-a promis dupa moartea ta...

m-am intors acasa. eram singura pentru prima oara dupa mai mult de 40 de ani.... m-am dus sa-mi pun singura o ligurita de dulceata din chiseaua de pe terasa.
in ultimii 10 ani numai el ma servea cu dulceturi de cirese amare si cafea.
am gasit borcanul inceput, langa el o cutie jumatate goala de otrava de soareci cu o lingurita in ea...

acum stau pe bancuta la crucea barbatului necunoscut, asta este o parte din viata mea!

barbra streisand

in seara asta am fost la teatru ... catalina nere a rezervat bilete,
eu le-am... ridicat, ca sa zic asa. fatuca din pod m-a verificat: sunteti catalina nere, da?
i-am raspuns arogant: da, catalina nere sunt... am dat banu' s-am luat fituica mica, mica fara numar impozabil...
in seara aceasta am fost sa vad piesa cu nere catalina...
cum nu prea erau spectatori catalina nere s-a dus sa intrebe cand incepe piesa... fatuca, alta decat cea din pod s-a bucurat: sunteti catalina nere, nu?
catalina nere: da!
mai era de asteptat, asa ca m-am dus sa fac ceva, in usa budei ma astepta ...
fata din pod: incepe piesa, grabiti-va, sunteti catalina nere, nu?
eu: da, sunt catalina nere!
m-am regrupat cu nere catalina s-am pornit spre intrare, acolo ne astepta el, sefu' de la green hours, ne-a privit cuprinzator si a zis politicos:
- sunteti catalina nere, nu? aveti locuri rezervate...
eu si cata: daaaa catalina nere!
apoi a urmat piesa, foarte bun spectacol, "monoloage" sau asa ceva.
nu stiu cine a scris-o, nu stiu cine a jucat-o dar a fost foarteee bunaaaa.... o recomand.
repet la green hours.
merita s-o vedeti, merita sa faceti rezervare din timp, numele catalina nere va asigura un loc favorizat!!!

mie mi se pare... foarteeee tareee!

prin fereastra mea cea mare - din seara asta - intra o lumina verde, invadatoare!
atunci cand trece peste mine, ma simt ca un extraterestru, care sta pe mess cu ma-sa de pe marte si-i spune cum e treaba pe pamant...
e amuzant!
sper s-o stinga la ora cand voi merge la culcare.

conditia intelectualului rasat

dom'le "dixtractia" continua!
si pentru ca lupta de idei se duce mai departe aici, pe blogul unui intelectual ... intre alti doi intelectuali, dintre care unul se autodefineste ca fiind "intelectual versat" =)) m-am gandit sa postez o fotografie facuta de un amic ... numind-o "conditia intelectualului rasat".

apoi pentru ca imi plac jocurile de cuvinte:
idei poate veni si de la idiot; versat poate fi si varsat; iar rasat - sa nu va fie cu suparare, vine de la pedigree ... daca intelegeti ce vreau sa spun.

si sa nu uit:
pentru ca fotograful amator nu a facut cursuri populare (la scoala populara de arta cu dl agarici - numita asa pana'89 iarna si nici la universitatea populara dalles cu dl. dinu lazar) a pacatuit punand rama fotografiei ... mii de scuze .. =)) vorba (alt)cuiva ...
va urma (?)

profil moral de fotograf captiv in camera-i obscura

astazi am citit ceva care m-a facut sa ma prapadesc de ras,
cine este curios sa stie de ce... voila!
numai ca hazul se pierde daca nu-i cunoasteti personal macar pe jumatate dintre protagonistii-fotografi ... caci, dragii mei, fotograf profesionist sunt si eu - cel putin cat timp e lazaroiu ministru la munca (alta chestie hazlie!!!) - si mare iubitoare de limba romana - corect scrisa, raspicat vorbita si decent pleoscaita!
in fine,
macar poza de sus va place? observati ca rama fotografiei este insasi rama balconului - toata lumea fotografica e impacata si fericitaaaa!
ps. cei care vor sa priveasca fotografii cu adevarat frumoase cu maci sa se uite pe blogul domnului!

florentin petre si catalina nere

florentin petre si fotograful lui oficial, la ruse .. catalina nere.

la raliuri prin bulgaria ...

in acest weekend am fost la raliu la ruse impreuna si pentru florentin petre ...

desi etapa trecuta a castigat-o detasat, de data aceasta lucrurile au mers pe dos,
dupa cum se vede si mai sus...

plouate la propriu si la figurat, ne-am strans aparatele s-am plecat.
saptamana viitoare la raliul greciei sper sa fie soareeeeeeeeeeee... ... ...

somn rece

cand altii-si asuma raspunderea ... pentru viata ta, gugustiucule!

printre perdele

dac-as fi fost ... fotograf! barbat! asa fata as fi cautat... dar pentru ca nu-s nici fotograf si nici barbat, privirea ei a venit singura spre mine! dintre perdele.

Anastasia... de 1 Iunie!

Cum "Cine-i Anastasia?" ... Logodnica lui Damian!
Cum "Care Damian?" ... va povestesc intr-o alta fotografie intr-o alta zi... :)
si nasucul este galben de la polen ... nu de la fotograf!

Cum va place? ... nu de Will Shakespeare

ci de (la) un coleg ...
care ingrijeste, fotografiaza, photoshopeaza un pic (poza!) si ofera ... o floare!
multumesc :)

micul erik

pielea

pielea de sub san
trasa-i peste ganduri
ca o noapte-ntinsa
peste anotimpuri

happy pills ...

... For a bad hair day!

primul zbor

al puiului spre cuib... :) daca va mai amintiti!

astazi iar la telejurnal am vazut ... cascavallll

pretextul tristetii mele de astazi este ceea ce ziaristii retarzi numesc "nunta secolului" de parca maine inainte de a ne trezi va fi sfarsitul lumii si cu asta bafta si cu XXI! in fine,
ma uitam eu pe net la sutele de palarii care parca levitau intrecandu-se in bungust, excentricitate, autenticitate si .... m-am gandit ca totusi ele se sprijineau pe niste capete ... alese, selectate, slefuite, rafinate, educate, spiritualizate, innobilate.... etc etc .... in sute si sute de ani.

detest democratia - cand cei putini se supun obtiunii celor multi (da' prosti Maria Ta). ma tem sa aleg eu pentru tine si ma infurii cand hotarasti tu destinul meu scuipand intr-o stampila "votat".
si stii de ce?
pentru ca monarhia este cam ca familia, mama si tata sunt dati de Dumnezeu, copii sunt dati parintilor si bunicilor de catre Dumnezeu si iubirea care-i leaga e fireasca si plina de bunsimt.
ma intristez gandindu-ma ca maine poimaine va muri Regele Mihai si toti vor face clabuci si spume la gura - multi respirand usurati ca a dat Majestatea Sa "coltul - omagiindu-l, va veni preasfintitul si va scutura energic din toate cele tamai, lumanari si clopote... in timp ce multimea bulucita va murmura ...."las' baiiii da-l in p.ma-sii ca a plecat cu doua vagoane de aur si de aia a trait asa mult ca n-a mancat salam ... " pe borduri.
sunt trista pt ca de foarte mult timp n-am mai vazut la telejurnal.... cascavalll!!!

Tie cine-ti deschide portiera...

masinii timpului? ... poate nasterea, poate viata, poate moartea?

profunda, adanca si veritabila compasiune

pentru animaluțele de la Fukushima... si cand scriu compasiune, exprim putin din ceea ce simt....

fotopoveste despre un weekend la munca

pai... se vedem, de ce m-am dus? ca sa fotogerafiez niste si ce-am facut? m-am intalnit cu colegii de generala:

si am inchinat in cinstea revederii doua-trei, dupa care am zis o "ponta"!

si ne-am dezlantuit ca un monster

...

dar - la final - am facut s-o fotografie. cu un catel in 8 picioare! :)

uneori regret ca nu sunt fotograf ...

meseria, profesia sau arta fotografica mi se par destul de chinuite, chiar si numai de propriul talent, cand ne credem ceea ce nu suntem, cand vedem in fotografiile noastre ceea ce nu exista si pentru ca, in general, este supusa uitarii mai repede decat opera chiar si a unui cofetar.

Dar, uneori inima-mi zvacneste de ciuda si invidie, de oftica s-o zic pe aia dreapta, cand imi pica in maini sau in laptop o foto care ma unge pe suflet. ... si dupa ce-mi trece pizma, ma gandesc ca

intr-adevar o imagine face cat 1000 de cuvinte ....si totusi merita citit!!!

si uuuuuscultat!!!

ps acest blog este apolitic, deci postul nu va sta prea mult pe aici

oglinzi fata in fata

Cand am gasit fotografiile, m-am usor emotionat.

Erau foarte vechi, aveau un passe-partout galben care devenise si mai galben, pentru ca hartia imbatranise urat.

Ochii imi alunecau de pe un chip pe altul, incercand sa-mi intersectez privirea cu cea a personajelor si sa prind Povestea. Uitatura lor era insa rigida, speriata, “moarta’. Nu transmitea nimic, poate ca de teama magaoaiei din fata lor care nu inspira incredere si din cand in cand facea poc si fum. Sau .... iata un participant in cadru care pare detasat de eveniment. .... total detasat. Cu icoana pe piept si cu lumare aprinsa la cap.

- Dumnezeule! mi-am zis s-am pufnit in ras. S-am vazut pe loc Povestea.

Dar nu despre ea vreau sa scriu, o poate vedea oricine in fotografia de mai sus, ci despre conceptul artistic, intalnit in literatura, pictura si grafica, filozofic, metafizic al oglinzilor puse fata in fata.

Mi-am imaginat fotografia prinsa intre ele, sprijinita de una, oglindindu-se in a doua. Am vazut tunelul sapandu-se instantaneu in luciul lor, am vazut... un fel de „gaura de vierme”, inghitindu-ma si pe mine.

Povestea noua suna asa: o fotografie cu multi oameni vii si unul mort pe o masa, care reprezinta o alta fotografie cu oameni vii si unul tot mort intins pe o masa, imagine surprinsa de un fotograf – viu – ascuns dupa o cutie ciudata, in fotografia lui erau niste oameni stransi in jurul unei mese cu un om mort si toti privind in pase-partout-ul galben in care erau niste oameni morti si un fotograf mort vis-a-vis de masa pe care era o fotografie cu niste morti + inca unul intins pe-o masa + inca unul care poza intreaga scena pentru a ramsne o imagine frumoasa cu niste oameni vii, numai unul e adormit si culcat pe-o masa... ... si mai e un om - inca viu - care fotografiaza o fotografie cu niste oameni fotografiati de un fotograf care fotografia o inmormantare a unui om mort care era ceva fata bisericeasca importanta la vremea la care oamenii aceia se fotografiaza.in jurul lui.

Bine, pentru a fi vartejul complet si cel care a fotografiat, care este acelasi cu cel care a consemnat Povestea fotografiei, este asimilat de aceasta wormhole irezistibil de fascinanta... deci .... un blog asezat intre doua oglinzi asezate fata-n fata, cu o postare despre o fotografie in care este descrisa o fotografie cu multi oamni inconjurand un mort pe o masa si in care se vede si un blog cu o postare despre ...

un pisic care tocmai trecea pe sub fereastra din casa cu fotografii vechi ... indiferent la gaura de vierme, daca ar fi fost de soarece ... probabil c-ar fi fost si el interesat de efectul oglinzilor puse fata in fata.
Shhh! inchideti ochii si ascultati!

3 pisici

ce sa mai zici?

saluuuutttt!

a venit primavara, mi-am scos ghiveciul cu verdeata afara pe pervaz, mi-am inhamat calutii la caleasca alba de clestar... s-am nechezat! pardon, plecat!

lunaaa..., tu.

lunaaa..., tu!

"Tee Tee Club" un act dintr-o piesa si o foto, ambele de mine produse ...

am mai facut un curs, de scriere dramatica, a fost interesant.

Peca Stefan este un Luca (Achim) ... uite ce m-a convins sa scriu, culmeeaaa, da! culmeaaa! aratandu=mi o fotogradie... MULTUMESC Stefan sau Peca sau Pek ...

SCENA 3

TEREZA iese din penumbră și vine spre public, urmată de conul de lumină. Merge țopăit și repede, nesigură pe tocurile foarte înalte. Are o poșetă plic, pe care o deschide căutând ceva în ea și neatentă pe unde calcă. Se împiedică și trage o înjurătură. Se apropie de ușa închisă, bolborosind.

TEREZA

Mă pișșș. Mă pișșș. Mă pișșș pe mineeee. (bate în ușă) Liber? ... (țipă) E liber?

Deschide ușa de perete. Aprinde lumina în interior și se trântește pe scaunul de wc. Este cu spatele la public. Se ridică imediat, își bagă mâna sub rochie și-și dă joc chiloții. Se așează la loc.

TEREZA

Aaa, ce binee, ce bineee ... (se întoarce spre pereți) Să-mi bag, nu mai e hârtie!

Începe să caute prin poșetă, picioarele-i alunecă lateral pe lângă vasul de wc, îmbrâțișându-l.

TEREZA

Ahaaa! Așa mititico! Păpușa lui mama. Pe tine nu te mai împart cu nimeni.

Scoate o țigară. O aprinde cu mișcări nesigure. Trage un fum adânc. Mormăie ceva a satisfacție. Mai trage un fum. Începe sa râdă ușor cu ochii închiși și capul dat pe spate. Murumură monoton.

TEREZA

Tudor și Tamara. Tudor cu Tamara. Tudor în Tamara. Ha ha ha și hi hi hi ... proastă-i Tatiana. Ha ha ha. (îi vine o idee) Chiar!

Începe să caute iar prin plic, scapă țigara în poală, o bagă în gură. Găsește un creion dermatograf, se ridică de pe scaun și ținându-se de perete începe să scrie (citind cu voce tare) TUDOR + TAMARA = LOVE. Apoi, după o scurtă ezitare, continuă, TATIANA + MUIE = ... stă pe gânduri, apoi continuă ... ALTĂ MUIE. Râde isteric și mult. Apoi se întoarce spre public și privește în toate părțile, mirată.

TEREZA

Frate, unde-i bazinul de la wc?

o fata si mama ei...

mama
sau
mama

cand imi plac mie oamenii ?... cand

isi dau e-mailuri frumoase...

vor o gura de apa plata ...

merg la o bila ...

socializeaza, la o roz inghetata ...
atunci oamenii sunt chiar misto!

dar cand ...

rad o pizza ... asa si arata ... fotografiile!

Carnavalul de la Venetia

zilele acestea, din urma, am cautat un bilet ieftin pt Carnavalul de la Venetia.
n-am gasit convenabil, dar am inteles ca batranetea este cea mai scumpa (vietii noastre) masca pe care sufletul nostru este dispus s-o poarte... ei sunt parintii mei, poarta masca! altfel sunt simpatici, nesabuiti si misto... masti... ce genial surprinse de venetieni!

gând, ...când am rămas singur, cu mine...

mi-am pus un ceai intr-un borcan, mirosea inca a mustar. mi-am uscat coltul de paine - de mucigai - la soare si apoi l-am inmuiat in borcan. l-am mancat. mi-am uscat chilotii si degetele de la picioare.. la soare. nu i-am mancat si nu le-am baut, numai am zis.... ce Soareee!

in my secret life

(in my mirror)