dreptul tău universal vs dreptul meu de minoritar - partea a II-a

2. Vecinul șef de scară, sau nu, administrator/preşedinte de bloc sau nu, pensionar sau nu, dement sau nu, ba da, măcar puţin. El, vecinul şi-a extins proprietatea în nume propriu, dar şi familial, amical şi „vecinal” cu mult peste ceea ce deţine prin acte şi bun simţ orice proprietar de casă sau apartament. Al lui este acel blestemat de trotuar din faţa imobilului, pentru că el vrea ca sub fereastra lui (de multe ori de la etajul +4) să fie o oază de linişte, aer curat fără noxe, fără niciun fel de poluare, în general, inclusiv fonică. Ce face un asemenea vecin sau vecin al prietenului pe care-l vizitezi, sau vecinul părinţilor etc. face ce face exact ceea ce consideră el de bun simţ, cumpără o plăcuţă cu „Parcarea interzisă” şi eventual şi un text ajutătorul dedesupt, dacă nu eşti destul de ager la mine şi să pricepi din prima că nicio maşină nu are voie să stea pe trotuarul lui, al scării lui, a gardului lui. Acum, dacă eşti atît de nesimţit şi să nu respecţi „rugămintea”, nu-ţi rămîne decît să suporţi consecinţele. Punguţa cu zaţ de cafea. Felia cu pîine cu unt. Ciolanul din ciorbiţa de văcuţă. Ciulamaua de pui expirată. Uneori, dacă-l prinzi într-o zi proastă chiar nişte vopsea. De ce toate astea pentru că, pentru că este dreptul lor universal de locatari vs dreptul tău minoritar de vecin al lor, dar unul cu defect, maşina.

Vecinul şef de scară, administrator, preşedinte de bloc, pensionar, dement desigur că are şi el un hîrb, ceva din anii ’80, cumpărat în 90 şi parcat pentru eternitate înainte de 2000, pe locul LUI de parcare, închiriat, cu acte-n regulă, de la primărie, contra unei sume modice, contract pe care şi-l reînnoieşte an de an de an de an. Locul este clar semnalizat, cu numărul scris pe asfalt, cu plăcuţă şi cu, chit că nu mişcă bestia niciodată. Doar o mai gîdilă puţin pe la motor, o mai porneşte, o spală. Desigur că, acestea fiind scrise este imposibil să-i violezi dreptul lui universal la locul de parcare personal pentru că maşina aia nu se mişcă niciodată. Nech.

(va urma)