Ş-am
ajuns şi la fumători!
Sincer
nu ştiu dacă populaţia matură a României este preponderent fumătoare sau nu. La
prima vedere ar părea că nefumătorii deţin supremaţia, deşi s-ar putea să fie
numai mult, mult mai vocali. Să pornim de la premiza că-s mai mulţi, mai ales
pentru că provin din două categorii, cei de vocaţie, mai exact cei care nu au
pipat niciodată şi ce-i convertiţi, adică înrăiţii care într-o dimineaţă,
noapte, zi, clipă au ferfeniţit o ţigară sau un pachet întreg ş-au decis „Gata,
de azi mă las de tutun!”. Zis şi făcut, bravo lor.
Dacă
lucrurile par destul de clare şi echilibrate în acest moment între cele două
tabere, ele au degenerat la un moment dat cînd cu legea care interzicea (şi
interzice)fumatul în locuri publice şi nu numai. Ei, au tras atunci aer curat
în piept atuncii nevicioşii ş-au oftat prelung „În sfîrşit am intrat şi noi în
rîndul lumii civilizate!”, de parcă numai asta ne făcea codaşi. Valurile
zăgăzuite pînă acum de frustrare, revoltă şi răzbunare au rupt digul resemnării
ş-au împorşcat cu vorbe mai mult sau mai puţin urîte dar plină de ură toţi
fumătorii din mediul real şi virtual. Şi ţin-te! „Hăă, hăă, voi, din pricina
cărora murim noi!” Fumătorii pasivi, nefumătorii activi s-au aruncat asupra
bieţilor fumători de parcă atunci li se revelase acest adevăr relativ.
Acest
val eu l-aş numi valul turmei, valul mimetismului, valul circular creat de o
mărgiă aruncată într-un pahar cu apă, adică ceva gratuit şi inutil. Dar ce e
val, ca valul trece.
Acum
e linişte deşi încă se fumează în bodegi şi crîşme. Poate că-şi conservă
energia pentru luna februarie cînd legea va fi aplicată.
(va
urma)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu