Am
o geantă obţinută din peturi din plastic, prin reciclare. Pe ea scrie, cumva cu
făloşenie, „Pe vremuri am fost sticlă de plastic”. Aşa am interpreta în logica
şi cultura noastră specific românească, un fel de „ce-am fost şi ce-am ajuns”.
În
realitate lăudăroşenia pungii trebuie citită în altă cheie, cea a reciclării şi
a depăşirii propriei condiţii exact în clipa în care eşti gata să renunţi, nu
numai la ce visezi, ci şi la ceea ce eşti.
Pentru
a nu părea exagerat de critică cu propriul meu popor, am să-ncep prin a-l
scuza, înainte de a-l acuza cu vehemenţă. Risipa şi distrugerea îşi au probabil
rădăcinile înfipte în sărăcie, lipsuri, foame (de orice) şi complexe de toate
felurile. După o lungă perioadă de nevoi, cam cît toată istoria noastră de
lungă, este inevitabil să nu te arunci precum găina-n boabe, în iluzia
bogăţiei, să nu-ţi doreşti s-o risipeşti, s-o consumi tu pe toată, repede,
repede, pînă nu se va termina de la sine.
Asta
facem şi asta ne-ar fi motivaţia. Ne-am urcat pe scaun ş-am dat jos borcanul cu
miere de pe raftul de sus. De teamă că cineva sau ceva ni-l va confisca iar,
l-am păpat pe tot, cu tot cu maşini, case, plasme, ţoale, vacanţe şi multe
portocale. Consumul a venit la pachet cu excesul şi cu (auto)distrugerea.
Din
complexul sărăciei ne fălim acum cu risipa, pentru că sîntem bogaţi şi ne schimbăm
maşina înainte de a se uza măcar moral, nu sortăm gunoiul, nici acasă, nici la
serviciu, nu scriem pe hîrtie căcănie, reciclată, pentru că ne permitem coala
albă, scrisă-ntr-un colţ şi apoi aruncată. Consumăm prin distrugere şi prin
aruncare pe apa sîmbetei, pentru că ne permitem, pentru că sîntem avuţi fără să
avem. Noi nu-nţelegem filozofia sacoşei din plastic, pentru că noi o sfidăm, e
doar o amărîtă de geantă obţinută prin reciclare, un sehaş obosit, nici măcar de
firmă. Hm, noi ne permitem pungi de
Mega, pungi de Bila, pungi de Lidl, pungi pe care să le folosim o dată, o
singură dată ş-apoi la gunoi cu ele.
Dacă
n-aţi înţeles, am scris despre vieţile noastre.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu