miercuri, 20 ianuarie 2016

19.01.2016 Adevăr sau provocare. Tren sau gară?

Nu ştim şi nu vom şti niciodată dacă destinul este implacabil. Punct. Dar depinde de fiecare în parte dacă stăm cuminţei pe o băncuţă în gară, ca o băncuţă în gară, ca o gară, aşteptînd ca evenimentele să vină peste noi, precum intră acceleratu-n staţie şi, eventual, să muncim toată viaţa la un mers al trenurilor, cu toate sosirile şi plecările predictibile şi cu shimbări de orar de ultim moment, sau, sau sîntem însuşi trenul care călătoreşte oprind din gară-n gară, nici măcar în toate. Şi nu mă refer aici la iubire şi la relaţiile din cupluri, mă refer la tot ceea ce se petrece cu noi într-o viaţă.
Cînd mi-a venit ideea asta, evident că primul lucru m-am întrebat, ce-s eu, tren sau gară? Cum primii 50 de ani mi i-am petrecut aşteptînd schimbarea, mi-a fost uşor să concluzionez „Gară”. Nu ştiu dacă descoperirea asta ar trebui să mă nefericească neapărat. Chiar nu ştiu dacă-i vreo scofală să fii mereu în mişcare, să schimbi mereu decorul, să alternezi peisajele. Probabil că viaţa pare mai lungă şi mai bogată, probabil că e şi mai obositoare, dar, pe undeva poate fi şi mai superficială. În goană fiind nu mai ai timp de meditaţie, nu mai timp nici de contemplarea clipelor care merită transformate în veşnicie prin păstrarea lor în memoria afectivă. Nu ştiu nici dacă-i aşa bine să fii gară, de fapt, depinde de tine să ştii să iei lucrurile aşa cum vin şi să extragi tot ce e mai bun, mai folositor din ele şi, cel mai complicat, lungile aşteptări dintre trenuri să le transformi în perioade de zidire sufletească.

Mi-am dat seama că-s o gară în aşteptarea lucrurilor bune pe care le proiectez cu ochii minţii pe panoul de sosiri sau a celor rele pe care încerc să le-mping de la spate spre alte destinaţii, astfel încît panoul de plecări să fie mereu greu. Să-mi rămînă în viaţă numai ceea ce merita aşteptat, să-mi rămînă şi linii goale pe care să tragă şi următoarele evenimente anticipate sau nu. Sînt o gară, aş fi vrut să fiu gara din Monte Carlo, dar sînt numai una din România, Bucureşti Nord.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu